In decembrie anul trecut, Bitcoin a a atins valoarea maxima de aproximativ 20.000 de dolari. Unul dintre principalii factori care a influentat o astfel de crestere a fost introducerea contractelor la termen. Desi cea mai mare parte a cresterii a precedat lansarea contractului la termen, putem spune ca motivul a fost bazat pe asteptarea unui produs derivat oferit de CBOE/CME. In acest articol, voi incerca sa explic principiul unui contract la termen si impactul pe care acesta il poate avea asupra pretului Bitcoin-ului.

La data de 10 decembrie 2017, grupul CME a lansat tranzactii la termen cu Bitcoin, iar o saptamana mai tarziu competitorul sau, CBOE Global Market s-a alaturat acestui demers.
Lansarea contractelor la termen de catre CME a sporit statutul juridic al criptomonedelor si a amplificat interesul investitorilor privind activele digitale. Intrebarea cheie este urmatoarea: cum poate acest instrument sa genereze bani suplimentari?

Ce sunt contractele la termen?

In lumea tranzactiilor, exista multe modalitati diferite de a cumpara si de a vinde active pe bursa. Unele dintre ele sunt foarte riscante, cum ar fi tranzactionarea cu marja. Contractele la termen reprezinta o modalitate de a transfera riscul, in functie de cat de agresiv doriti sa tranzactionati. Acest concept nu este unul nou, a existat de zeci de ani, iar acum se aplica tranzactionarii Bitcoin-ului.

Un contract la termen este un acord intre doua parti privind o tranzactie cu un pret fixat care se va incheia la o data ulterioara. Cumparatorul isi rezerva dreptul de a vinde in prezent monede Bitcoin pe care le va achizitiona in viitor, iar vanzatorul accepta tranzactia care va avea loc la pretul fixat in momentul incheierii contractului, dar la o data ulterioara acestui contract.

Istoria contractelor la termen

Contractele la termen au fost create initial cu scopul de a proteja producatorii si furnizorii de fluctuatiile bruste sau semnificative ale preturilor materiilor prime. Acesta este un acord scris care determina marimea (cantitatea), costul, evaluarea (calitatea) si conditiile de livrare a marfurilor la o anumita data din viitor. Aceste instrumente sunt tranzactionate (cumparate si vandute) intre producatori, dealeri sau speculanti (comercianti care doresc sa profite de miscarile de pret).

Primele tranzactii la termen au fost incheiate la inceputul secolului al XVII-lea, in Japonia, si au avut legatura cu vanzarea de orez. Aceste contracte si-au gasit calea catre Statele Unite la inceputul anilor 1800, cand agricultura a cunoscut o perioada infloritoare. Majoritatea produselor agricole erau marfuri cu o perioada de valabilitate limitata, calitatea lor se deteriora in timp, determinand astfel miscari semnificative ale preturilor. Prin urmare, au aparut primele contracte pentru pretul viitor, ceea ce a permis vanzatorului sa obtina bani pentru bunuri inainte de livrare, iar cumparatorului sa aiba siguranta pretului.

Primul fond american de tranzactionare a fost infiintat in 1848 si a fost numit Consiliul de Comert din Chicago (CBOT). Crearea sa a fost precedata de aparitia cailor ferate si a telegrafelor, care au legat centrul comercial de piata agricola.

Cativa brokeri care au lucrat in acest consiliu au reusit sa stabileasca o metoda standardizata si eficientizata de schimb de marfuri, datorita listarii contractelor la termen pe piata tranzactiilor. In loc sa administreze numeroase acorduri individuale intre partile interesate, au dezvoltat contracte la termen identice in ceea ce priveste calitatea activelor, datele de livrare si conditiile si au simplificat intregul proces de cumparare si vanzare a ofertei viitoare la pretul curent.

Cum functioneaza contractele la termen?

In practica, contractele la termen functioneaza conform exemplului urmator. Un agricultor incheie un acord la termen cu un comerciant caruia ii va furniza 10 tone de porumb la inceputul lunii august. Ambii participanti la tranzactie primesc “garantii” – fermierului i se va plati o anumita suma pentru porumb, iar distribuitorul isi fixeaza pretul de achizitie in avans.

Astfel de acorduri au devenit foarte raspandite si sunt folosite inclusiv drept garantii pentru imprumuturile bancare. Ele pot fi, de asemenea, transferate. Daca fermierul a decis ca nu-si va vinde porumbul, el ii poate tranfera contractul sau unui alt fermier. Dealerul poate, de asemenea, sa faca acest lucru. Daca planurile sale s-au schimbat si nu mai are nevoie de porumb, el poate sa vanda contractul la termen unui alt intermediar.
In ceea ce priveste contractele la termen cu Bitcoin, puteti fixa pretul si numarul de criptomonede care vor fi cumparate sau vandute in viitor. Este un instrument care va permite sa transferati sau sa acceptati riscul.

Participantii la aceste acorduri pot adopta diferite pozitii:
1. Cumparatorii spera sa achizitioneze monede la un pret bun, lucru care se intampla atunci cand activele digitale sunt in crestere
2. Vanzatorii isi doresc sa vanda produsul inainte ca pretul acestuia sa inceapa sa scada
Contractele la termen pot fi folosite pe toata durata lor. Partile pot plasa banii ca si garantie pentru a reduce riscul celeilalte parti pe durata contractului la termen. Acest lucru se face, de obicei, numai atunci cand pretul incepe sa prezinte o volatilitate puternica.

Tipuri de contracte la termen

Exista doua tipuri distincte de contracte contracte la termen:
Contractele cu livrare fizica, care reprezinta un acord pentru un anumit activ care va fi transferat la sfarsitul contractului. Un activ este reprezentat de orice marfa (petrol, cereale, criptomoneda, aur etc.) sau de bani.
Trazactiile sau intelegerile la termen (care nu sunt livrate), reprezinta un tip de contract care implica incheierea unui acord fara transferul fizic al obiectului.

Contractele la termen cu Bitcoin incheiate pana in prezent fac parte din a doua categorie, neexistand un transfer fizic al activului. Contractele la termen sunt un instrument valoros de tranzactionare, din moment ce pot indeplini doua misiuni:
1. Acoperirea (asigurarea riscurilor provenite din schimbarile de pret)
2. Speculatia (posibilitatea unor castiguri rapide din diferentele de valoare)
Jucatorii implicati in speculatii sunt foarte interesati de volatilitatea pretului Bitcoin-ului, deoarece le ofera oportunitatea de a deschide pozitii scurte si lungi de mai multe ori pe saptamana si de genera castiguri rapide. Traderii experimentati care utilizeaza analiza tehnica pentru a anticipa miscarile pietei, realizeaza destul de des profituri din tranzactiile la termen cu Bitcoin.