Inainte de a intelege Ethereum, ar trebui sa intelegi internetul.

In ziua de astazi, datele noastre personale, parolele si informatiile financiare sunt stocate in computerele altor oameni, in cloud, si pe serverele companiilor precum Amazon, Facebook sau Google. Inclusiv acest articol este stocat pe un server controlat de o companie care percepe o suma pentru acest serviciu.

 

Aceste servicii au un numar de avantaje, furnizorii au intregi echipe de specialisti pentru a-i ajuta sa stocheze si sa securizeze aceste date, dar si sa elimine costurile care vin la pachet cu hosting-ul si cu uptime-ul.

 

Insa o data cu avantajele, apare si vulnerabilitatea. Un hacker, sau chiar un guvern poate accesa fara permisiune fisierele tale personale, influentand sau atacand un serviciu de terta parte, insemnand ca pot fura, publica, sau schimba informatii importante.

 

Brian Blehendorf, creator al Apache Web Server, a mers atat de departe incat sa descrie acest design centralizat drept “pacatul primordial” al internetului. Numeroase voci sustin ca internetul a fost de la inceput gandit pentru a fi descentralizat, si, din fericire, miscarea actuala foloseste noi instrumente, inclusiv tehnologiile blockchain, pentru a atinge acest tel.

 

Ethereum este una dintre cele mai noi tehologii care s-au alaturat miscarii.

 

In timp ce Bitcoin-ul urmareste sa elimine PayPal si online banking-ul, Ethereum are ca scop folosirea blockchain-urilor pentru a inlocui terta parte de pe internet, si anume pe aceia care stocheaza date, transfera ipoteci, si pastreaza evidenta instrumentelor financiare complexe.

 

Computerul mondial

 

Pe scurt, Ethereum urmareste sa devina un computer mondial care sa descentralizeze, si, dupa cum sustin unii, sa democratizeze modelul existent server-client.

 

Cu Ethereum cloud-ul si serverele sunt inlocuite de mii de asa-numite noduri, executate de voluntari din toata lumea, formand asadar un computer mondial.

 

Conform viziunii, Ethereum ar urma sa livreze aceeasi functionalitate oamenilor de peste tot din lume, permitandu-le sa concureze in oferta de servicii bazata pe aceasta infrastructura.

 

Daca ne uitam intr-un app store, spre exemplu, vom vedea o varietate de patratele colorate, de la banking, la fitness, si pana la aplicatii de chat. Aceste aplicatii se bazeaza pe o companie sau pe un alt serviciu de terta parte, care stocheaza datele cardului tau de credit, istoria achizitiilor, si alte date personale.

 

Alegerea aplicatiilor tale este de asemenea controlata de unitati de terta parte, din moment ce Apple si Google mentin, modifica sau cenzureaza ceea ce poti sa descarci.

 

Amintim ca exemplu servicii de documente online, precum Evernotes si Google Docs.

 

Daca totul merge conform planului, Ethereum ar urma sa redea controlul acestor date proprietarului.

 

Ideea este ca nicio entitate nu va mai avea control asupra datelor tale si ca nimeni nu va mai putea cenzura o anumita aplicatie. Doar utilizatorul va putea face schimbari, si nicio alta entitate in afara de acesta.

 

Aceasta teorie combina controlul pe care oamenii il aveau asupra datelor lor in trecut si confortul accesului la informatii din epoca digitala. De fiecare data cand salvezi, editezi, adaugi, sau stergi ceva, fiecare nod din retea face aceasta schimbare.

 

Ideea a fost intampinata cu scepticism. Desi aceasta pare realizabila, este neclar ce aplicatii ale tehnologiilor blockchain se vor dovedi a fi folositoare, securizate sau scalabile, si daca vor putea vreodata sa fie la fel de convenabile precum cele pe care le folosim in prezent.